Sicilia

Relieful Siciliei

 

Munţii Siciliei

 

Munţii Peloritani

Sunt de fapt o continuare a Munţilor Apenini, ajungând la înălţimea de 1.686 m. Extinzându-se spre vest până la Taormina, Peloritani sunt din punct de vedere geologic o continuare a lanţului Calabria Aspromonte. În timpul ploilor abundente suprafaţa lor este împânzită de torente înspumate.

 

Munţii Nebrodi

Învecinat cu şi extinzându-se către vest de Mt. Peloritani sunt şisturile argiloase şi de gresie ale Munţilor Nebrodi, cunoscuţi şi ca Monti Caronie. Datoeită compoziţiei lor au profile rotunjite. În înălţime variază între 1.000 şi 2.000 m, cu Pizzo Carbonara de 1.977 m. Aceşti "Apenini Sicilieni" formează şira spinării insulei.

 

Munţii Madonie

Se ăntind de-a lungul coastei siciliene nordice, la vest de Nebrodi, terminându-se în insulele grupului Egadi.

 

Munţii Sicani

Se întind de-a lungul coastei sudice a Siciliei.
Partea interioară a insulei Sicilia este o zonă de ţinuturi înalte până la 1.000 m, care este străbătută de văi. În antichitate această regiune cu copaci puţini a fost cunoscută ca "grânarul Italiei".

 

Vulcanii Siciliei

 

Insulele Eoliene vulcanice cunoscute si sub numele de "Cele 7 surori" sau arhipelagul Lipari, sunt împrăştiate asemenea stelelor peste marea adâncă şi albastră, Marea Tireniană din nordul Siciliei.
Cândva s-a crezut ca acest tinut ar fi casa zeului vânturilor, Eol, care locuia aici şi ţinea vânturile închise într-o peşteră, şi a zeului focului, Vulcan, azi însă insulele sunt preţuite de iubitorii atraşi de apele cristaline, de grotele ascunse, de vulcanii care mocnesc încă şi de vânturile care bat pe coastele munţilor.
Frumoasele insule Eoliene s-au format în perioade diferite şi sunt o dovadă unică despre formarea unei insule vulcanice. Ele au intrat în patrimoniul UNESCO.
Iarna, aceste insule stâncoase bătute de vânt sunt locuite doar de localnici; în schimb vara sosesc mii de vizitatori ca să se bronzeze pe frumoasele plaje de aici, să facă baie şi scufundări în apele cristaline.
Cea mai mare şi cea mai veche insulă vulcanică este Lipari. Apele ce o înconjoară sunt de un albastru pal, paloarea fiind cauzată de talcul şi piatra ponce (spuma de mare), care a constituit odată industria principală a locului.
Muzeul Eolian este o adevărată istorie a arhipelagului şi conţine relicve aparţinând civilizaţiilor care s-au succedat şi au colonizat locul.
La NV de Lipari se întinde "insula grădină" Salina, numită astfel datorită lacului sărat de la Lingua. Sursele de apă a acestei insule au făcut din ea "paradisul verde". Dealurile sunt acoperite de o abundenţă de floră mediteraneeană care ajunge până la marginea stâncilor şi la marea de un albastru pur. Aici se cultivă strugurii Malvasia din care se face vinul local.

 

Etna


Etna, numită şi Mongibello (Muntele Munţilor), este unul din cei mai activi vulcani din lume. Etna domină oraşul Catania şi toată coasta estică a Siciliei.
Acest gigant care are la bază un diametru de 45 km, se întinde uşor în direcţia Nord-Sud. Are o altitudine de 3.345 m.
Vulcanul Etna se prezinta sub forma unui con regulat. Acest stratovolcano de aproximativ 1.200 km² are pantele ca o constelaţie cu mai mult de 250 de conuri vulcanice cunoscute ca monogenice, adică rezultate ale unei singure erupţii.

 

Vulcano


Ultima erupţie violentă a vulcanului Vulcano a fost în 1890. De atunci a rămas activ şi este monitorizat în permanenţă. Aici nisipul şi rocile au o cromatică de la roşu, gri spre negru. Există mai multe cratere, cel mai recent crater activ fiind Gran Cratere.
Fumul emanat, localizat în câteva puncte ale insulei este dovada că activitatea vulcanică nu este stinsă.
Vulcanul emană sulfură de hidrogen, care formează cristale de culoare galbenă la ieşirea din cratere, la gurile lui.
Se poate urca până la Vulcano pe drumul de acces care durează cam 2 ore. Se poate înconjura craterul pe jos, dar accesul în zona emisiilor de gaze nu este recomandabilă. Deasemenea coborârea în crater este interzisă.

 

Stromboli


Activitatea tipică a vulcanului Stromboli este explozivă şi se caracterizează prin emisia de pietre şi cenuşă vulcanică proiectată la o înălţime de câţiva zeci de metri. Acest tip de activitate eruptivă "Stromboliană" este cunoscută din antichitate datorită erupţiilor frecvente ale vulcanului. Uneori vulcanul poate avea erupţii paroxistice şi coloane de cenuşă şi pietre sunt aruncate fără încetare la o înălţime de câţiva kilometri.
Erupţiile de la sfârşitul anului 2003 şi începutul lui 2004 au cauzat mişcări comparate cu un tsunami.
Vulcanul se află la 3.000 m sub mare; partea de deasupra are 900 m.
La poalele muntelui, ce mocneşte înăbuşit, se întind plaje cu nisip negru şi o apă foarte adâncă.

 

Plajele Siciliei

 

Sicilia dispune de plaje cu nisip şi staţiuni de vacanţă care oferă cazare tipic siciliană în vile sau apartamente. Cele mai bune plaje sunt în zona Giardino-Naxos, pe coasta estică.
Giardino-Naxos este una din cele mai sofisticate staţiuni de pe litoralul Siciliei. Plaja este dintre cele mai bune şi se întinde între Capo Taormina în nord şi Capo Schiso în sud.
Cei ce se află la Palermo, în NV insulei, merg la Mondello Lido cu plaje întinse pe 2 km, de la Monte Pellegrino la Monte Gallo.
Mondello este o staţiune populară şi plină de viaţă.. Mondello dă spre un golf mic cu o plajă de 1,5 km. Mondello este o staţiune mai recentă, având în vedere faptul că la sfârşitul secolului trecut, întreaga zonă nu era decât o zonă mlăştinoasă, nesănătoasă infectată cu malarie. Un nobil din Palermo, Prince Francesco Lanza di Scalea a reuşit să asaneze zona şi astfel a început un program de construcţii.
Cele mai bune plaje din NE sunt în jurul localităţii Mortelle, care se află la 12 km la nord de Messina.
De-a lungul coastei nordice a Siciliei se întind staţiuni care încep la Trapani şi insula Favignana în vest, până lângă Castellamare, Palermo şi de-a lungul oraşelor Cefalu şi Gioiosa Marea.

 

 

Relieful Siciliei

© HartaEuropa.com HartaEuropa homepage Contact