Sicilia


Istoria Siciliei

 

Perioda greaca

 

Istoria perioadei greceşti a Siciliei a început cu fondarea primei colonii din Naxos în 735 AD de către coloniştii Calacaneeni.
În anii care au urmat a continuat stabilirea coloniştilor pe insulă punând astfel bazele istoriei Siciliei pentru anii ce aveau să vină; ei au fost aceia care au influenţat limba şi cultura.

  • Syracusa s-a născut în 734 Î.Ch, fondată de coloniştii Corintieni
  • Catania în 729 Î.Ch. de coloniştii Calcaneeni
  • Gela în 689 Î.Ch. fondată de Rhodesieni şi Cretani
  • Selinunte în 650 Î.Ch. de către coloniştii Megareni
  • Agrigento (Akragas) în 581 Î.Ch. de Gelasieni.

Toată coasta de est a fost colonizată de greci. Syracusa, cel mai important oraş grecesc al insulei, a fondat coloniile Akrai (664), Casmene (643) şi Camarina (598).

 

Motivele colonizării

Cetatile Siciliei in perioda colonizarii - Harta Sicilia


Potrivit istoricului Tucidide, primele aşezări coloniale s-au datorat aristocraţilor greci alungaţi din oraşe după luptele interne ce au urmat Războiului Troian.
Naxos, Messina, Reggio, Catanea, Syracusa toate erau porturi având ca funcţie de bază controlul căii maritime comerciale din acea vreme.
Importanţa Strâmtorii Messina se datorează nu numai faptului că vechile colonii greceşti din Sicilia erau aşezate de-a lungul coastei estice, ci şi datorită faptului că au fost precedate în "Marea Grecie" de o primă colonie, mai veche, cea de la Cumes (750 Î.Ch), pe coasta Tyreniană a Campaniei. Cumes, a fost la rândul ei precedată, câteva decenii mai devreme, de Pithecusae din insula Ischia , fapt atestat de ceramica miceniană găsită aici şi aparţinând perioadei dintre 1425-1300 Î.Ch.
În insula din apropierea Procidei, în Vivara, s-au găsit instalaţii aparţinând Epocii Bronzului, care ne poartă înapoi la Myceen I (1580-1400 Î.Ch).
Toate acestea certifică faptul că ruta maritimă a existat din vremea miceniană, cu mult înaintea sosirii grecilor în Sicilia.Ruta aceasta a permis grecilor să obţină metal pe care-l căutau în Tuscany.

 

Relaţiile cu populaţia autohtonă


Relaţiile cu celelalte populaţii: Sicanes, Sicules, Elymes şi în special cu Cartaginezii erau adesea conflictuale, deşi la început tendinţa a fost de asimilare.
Din punct de vedere economic, strategia era de a instala în inima oraşelor siciliene greci care se ocupau cu achiziţia şi tranzacţia bunurilor şi produselor.
Oraşele feniciene, spre exemplu, au rămas fără apărare timp de 2 secole, zidurile fiind construite abia în sec.6 Î.Ch. Relaţiile grecilor cu fenicienii au avut un început paşnic, fiind relaţii de ordin comercial.
În 500 Î.Ch., elenizarea pare să fi fost larg răspândită până la Enna. Presiunea coloniştilor greci a împins spre interior populaţia Sicules şi Sicanes; forţaţi să renunţe la coastă, ei au devenit o sursă de conflicte cu noile colonii. Disputa pentru teritoriu a dus încetul cu încetul la adevărate revolte.

 

Primii tirani ai Siciliei


Secolul 6 Î.Ch. a însemnat pentru Sicilia o creştere a populaţiei şi conflicte sociale în oraşe între populaţia locală şi greci. Unii au beneficiat de această situaţie şi au luat puterea în mâinile lor, continuând politica expansionistă, adesea despotică şi cu metode brutale.

  • În 570 Î.Ch. Falaride a devenit tiranul Agricentoului (Akragas);
  • În 505 Î.Ch., Cleandro era tiranul în Froze, succedându-l pe fratele Hippocrates. Acesta a pornit o campanie de cucerire a Siciliei Estice. A instalat tirani la Zancle, Naxos şi Leontini. Nu a reuşit însă să cucerească Syracusa, dar datorită tratatului din 492 Î.Ch. a obţinut Camarina. Apoi a început o campanie împotriva Sicules unde şi-a găsit moartea.
  • În 491 Î.Ch. Gelone a urmat lui Hippocxrates; şi-a transferat capitala la Syracusa după ce o cucerise în 485 Î.Ch. Aici, el a devenit un tiran puternic, lăsând pe fratele său, Ieron la conducerea Froze-ului. Acest fapt a întărit prezenţa grecilor în Sicilia. Syracusa a devenit un oraş puternic, cu o forţă navală şi armată. În 10 ani Gelone a devenit cel mai bogat şi puternic om din lumea greacă. Făcând alianţă cu Terone d,Akragas, el controlează majoritatea Siciliei greceşti, cu excepţia Selinunte şi Messina, care erau sub controlul lui Anassila de Reggio.Terrilo de Himera şi Anassila de Reggio au cerut sprijinul Cartaginei. Gelone a adunat toate forţele greceşti ale Siciliei. Bătălia decisivă a avut loc în 480 Î.Ch, când Gelone a obţinut o victorie istorică datorită alianţei cu Terone d’Agrigente. Amilcare a fost ucis şi corăbiile arse, cartaginezii au fost capturaţi şi vânduţi ca sclavi. Herodot spune că în plus cartaginezii au fost nevoiţi să plătească o sumă mare conform tratatului încheiat.
  • În 476 Î.Ch. Gelone moare, şi în acelaşi an fratele lui, Ierone înfrânge Catania şi Naxos. El a a adus locuitori Leontini şi a refondat Catane sub numele de Etna dându-i-o fiului său Dinomene şi populând-o cu colonişti din Peloponez. În 474 Î.Ch, Ierone a răspuns chemării oraşului grecesc Cumes în Italia, probabil pentru a contracara expansiunea Etruscilor. Înarmat cu o flotă puternică i-a înfrânt.

 

Bibliografie:
  Moses I. Finley, Storia della Sicilia Antica -1979- Editori Laterza
  Monografia, I. Greci in Occidente: Magna Grecia E Sicilia -1996- RCS libri - Milano

 

 

Istoria Siciliei

© HartaEuropa.com HartaEuropa homepage Contact